Unele redevențe miniere, pe exploatarea anumitor categorii de resurse minerale, au fost majorate, cu circa 13%-14% față de nivelurile de până acum, și se vrea ca toate redevențele miniere, precum și cele agricole, să fie indexate anual cu rata inflației din anul anterior, potrivit unei ordonanțe de urgență adoptată în ședința de Guvern de vineri.
Guvernul coaliției PSD-PNL vrea să înceapă din 2023 să indexeze an de an redevențele petroliere, miniere și agricole datorate de companiile concesionare din sectoarele menționate cu rata inflației din anul anterior.
Printre măsurile de reducere a deficitului bugetar discutate în coaliția de guvernare se numără și majorarea ″considerabilă″ a unora dintre redevențele aferente concesionării pentru exploatare a resurselor minerale ale statului, redevențe care în prezent sunt ″aproape nesemnificative″, a declarat ministrul Finanțelor Publice, Marcel Boloș, fără să precizeze care anume.
Potrivit legislației primare în vigoare, câte 40% din redevențele rezultate din concesionarea de către stat a exploatațiilor agricole trebuie să meargă la bugetul județului, respectiv al localității pe teritoriul cărora sunt localizate exploatațiile, iar 20% la bugetul central de stat. În cazul exploatărilor miniere de suprafață, împărțirea redevențelor trebuie făcută astfel: 35% la bugetul județean, 45% la bugetul local și 20% la bugetul de stat.
Potrivit legislației primare în vigoare, câte 40% din redevențele rezultate din concesionarea de către stat a exploatațiilor agricole trebuie să meargă la bugetul județului, respectiv al localității pe teritoriul cărora sunt localizate exploatațiile, iar 20% la bugetul central de stat. În cazul exploatărilor miniere de suprafață, împărțirea redevențelor trebuie făcută astfel: 35% la bugetul județean, 45% la bugetul local și 20% la bugetul de stat.
Liberalii promit că vor modifica Legea finanțelor publice astfel încât primăriilor și consiliilor județene să li se poată aloca veniturile încasate în prezent la bugetul de stat din redevențe petroliere și miniere, promisiune făcută de mai multe guverne în ultimii 8 ani și care figura și în programul electoral din 2014 al președintelui Klaus Iohannis.
Legea minelor din 2003, în vigoare, prevede că nivelul amenzilor se actualizează periodic cu rata inflației prin hotărâre de Guvern, ceea ce nu s-a întâmplat deloc până acum. Potrivit INS, în perioada 1 martie 2003 – 30 iunie 2019, România a înregistrat o creștere cumulată totală a prețurilor de consum de 111,6%.
Un proiect legislativ recent vrea să elimine din Legea minelor așa-numita "clauză de stabilitate", respectiv norma care stipulează că "Prevederile legale existente la data intrării în vigoare a licenței (de exploatare minieră acordată de stat unei companii de profil – n.r.) rămân valabile pe toată durata acesteia, cu excepția apariției unor eventuale dispoziții legale favorabile titularului" și care a dus în multe cazuri la "înghețarea" de facto a redevențelor miniere.
Guvernul vrea să elimine taxele anuale pe activitățile de prospectare, explorare și exploatare minieră, datorate de titularii de licențe din domeniu și stabilite în sume fixe aplicate la kilometrul pătrat de perimetru minier, după ce intenționa să le majoreze cu 5%, și să modifice redevențele miniere, potrivit proiectului noii Legi a minelor.
Societatea Națională a Apelor Minerale intenționează de mai mulți ani să-și deschidă fabrici proprii de îmbuteliere, însă proiectul nu s-a materializat până acum, printre altele din cauza unui document al Consiliului Concurenței din 2010, în care se aprecia că, din punct de vedere concurențial, nu ar fi de dorit ca operatorul care exploatează apele minerale să se ocupe și de îmbutelierea lor.
În prezent, operatorii comerciali care exploatează și vând apă de izvor și de masă nu au aceste obligații, spre deosebire de producătorii de ape minerale naturale. Circa 75% din numărul total de perimetre de exploatare de ape minerale naturale din România se află în concesiunea companiei de stat Societatea Națională a Apelor Minerale (SNAM), controlată integral de Ministerul Economiei, inițiatorul proiectului de lege.
În primele nouă luni ale anului trecut, la bugetul de stat s-a încasat din redevențe petroliere și miniere suma totală de peste 912 milioane lei, în scădere cu peste 20% mai puțin comparativ cu perioada similară din 2015. Pe parcursul întregului an 2015, încasările au totalizat circa 1,3 miliarde lei.
Guvernul a aprobat o notă privind elaborarea unui act normativ pentru "sistematizarea redevențelor din domeniul resurselor minerale".
La jumătatea anului, FP își evalua deținerea de 49% din acțiunile Salrom la valoarea de 177,4 milioane lei. Salrom a terminat primul semestru al anului cu un profit net de 25,96 milioane lei, cu 12% sub cel raportat în perioada similară a anului trecut. Compania se judecă cu ANAF după ce Fiscul a somat-o să achite peste 50 milioane lei, reprezentând redevențe datorate la bugetul de stat, inclusiv dobânzi și penalități.
Salrom se judecă în prezent cu ANAF, după ce Fiscul a efectuat anul trecut un control la compania de stat, prin care a verificat legalitatea calculului și achitării redevenței miniere pentru producția de sare și a stabilit obligații de plată suplimentare de 30,69 milioane lei pentru perioada 2010-2013, plus dobânzi, penalități și majorări de întârziere, în total circa 50,1 milioane de lei.
Societatea Națională a Sării, monopolul controlat de Ministerul Economiei, avea la finalul anului trecut datorii la bugetul de stat de 50,1 milioane lei, reprezentând redevențe miniere neachitate aferente producției din 2010-2013, plus dobânzi și penalități.
Unele companii miniere refuză să achite redevențele miniere, majorate față de nivelul de la data încheierii licențelor de concesiune, și plătesc doar cuantumul inițial, susținând că statul le-a mărit ilegal. Lista acestor companii nu este divulgată, dar totalul redevențelor neplătite se ridică la aproape 38 milioane lei.
Guvernul a sesizat Direcția Națională Anticorupție (DNA) cu privire la unele fapte care ar putea constitui infracțiuni, sesizate în urma unui control efectuat la Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) de către Corpul de Control al primului-ministru, valoarea totală estimată a prejudiciilor constatate în cadrul controlului ridicându-se la 7,93 milioane lei.
Scăderea prețului la țiței de anul trecut a redus cu aproape 12% încasările statului român din redevențe petroliere în primele 9 luni din 2015, la 896,6 milioane lei, potrivit datelor Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM).